sâmbătă, 31 ianuarie 2015

Nu pretind ca pricep la franci elvetieni sau la idiotenii bancare iar singurul motiv pentru care probabil ca nu sunt si eu in oala celor cu ratele dublate(daca as fi avut vreodata rate) este pentru ca nu am luat eu decizia :))

Problema creditelor in Franci Elvetieni se poate rezolva foarte simplu:

Daca o banca nu poate dovedi ca in perioada in care oferea credite CHF a vandut valuta CHF sau s-a imprumutat la randul ei in CHF pentru a putea credita pe altii, acea banca va suporta costurile refinantarii cretului in RON la schimbul valutar de la data incheierii contractului de creditare.

Motivul e foarte simplu:
Daca s-a incheiat un contract in CHF doar ca pretext, in sensul ca banca nu avea CHF si nici nu a oferit celui imprumutat CHF atunci banca trebuie sa suporte consecintele acestor inginerii financiare.


Daca o banca din Romania poate dovedi ca i-a oferit la Gigel 10 000 CHF iar pentru asta a schimbat cei 10 000 CHF in lei si i-a oferit lei, este normal ca banca sa isi recupereze cei 10 000 CHF de la Gigel.
Daca o banca din Romania poate dovedi ca i-a oferit la Gigel echivalentul a 10 000 CHF iar pentru asta s-a imprumutat la randul ei in moneda elvetiana la o alta banca pentru a putea realiza contractul cu Gigel, la fel, banca e indreptatita sa isi recupereze integral datoria.

Pentru contractele care se regasesc in ultimele 2 situatii, cand s-a facut o evaluare clara a numarului total de credite, valoarea lor, valoarea ipoteticlor, etc etc...
Problema trebuie dezbatuta si rezolvata intre toti cei implicati: banca, clienti, stat, bnr, populatie...

Dar am o foarte mare banuiala ca majoritatea cazurilor se regasesc in prima situatie, cea frauduloasa...